În lumea de astăzi, este foarte ușor să creezi, să modifici, să lansezi și să împărtășești la scară largă diverse mesaje. Mediul informațional este poluat în nenumărate moduri. Chiar dacă informația în sine este autentică, poate fi folosită scoasă din context și transformată într-o armă de propagandă. Așadar, ce ne poate ajuta să distingem diversele forme de dezinformare?

Există două întrebări principale la care trebuie să răspundem pentru a afla mai multe despre natura mesajului pe care dorim să-l analizăm:

· Cu privire la valoarea adevărat/fals: „Această informație este adevărată sau falsă?”, „Puteți identifica anumite elemente adevărate și, eventual, anumite elemente false în ea?”

· Cu privire la scopul și intenția din spatele informației: „A fost creată cu scopul de a manipula oamenii?”, „Intenția a fost de a face rău?”

Să analizăm mai întâi cei trei termeni de bază asociați cu dezinformarea și mecanismele sale.

1. 1. Dezinformarea reprezintă o informație falsă sau înșelătoare, răspândită cu intenția de a duce în eroare sau de a face rău. Poate apărea sub formă de conținut audio/vizual inventat sau manipulat în mod deliberat, teorii ale conspirației create intenționat sau zvonuri răspândite pentru a face rău sau a provoca neîncredere. Exemple? Există o mulțime în jurul nostru! Când un blogger modifică în mod intenționat faptele științifice pentru a-și susține teoria conspirației, este vorba despre dezinformare. Sau atunci când cei care dețin puterea transmit doar informații selectate, însoțite de comentariile lor părtinitoare, care distorsionează realitatea, și acesta este un exemplu de dezinformare.

2. 2. Când dezinformarea este răspândită fără intenția de a manipula oamenii, se numește informare eronată. Un exemplu ar fi răspândirea unui zvon că s-a întâmplat ceva, înainte de a afla că lucrul respectiv este de fapt fals. De asemenea, putem clasifica drept informare eronată greșelile neintenționate, cum ar fi fotografiile, datele, statisticile și traducerile inexacte sau luarea în serios a textelor satirice.

3. 3. Ultimul tip este informarea răuvoitoare: este publicarea deliberată a informațiilor confidențiale în interes personal, corporativ sau politic, mai degrabă decât în interes public, de exemplu: pornografia din răzbunare sau scurgerea anumitor e-mailuri piratate pentru a distruge reputația cuiva. Aceasta poate include și scoaterea intenționată din context, modificarea datei sau orei conținutului inițial.

Pentru a simplifica lucrurile, mulți folosesc termenul „dezinformare” ca referire generală la toate cele trei categorii de mai sus.

Dezinformarea poate lua multe forme. Cele mai frecvente sunt:

1. SATIRA SAU PARODIA

Fără intenția de a face rău, dar cu potențialul de a înșela.

Deși satira sau parodia pot fi considerate forme artistice, ele pot fi utilizate și pentru a răspândi intenționat zvonuri și conspirații și, în cazul unor acuzații, se pot eschiva foarte ușor, ca lucruri care nu trebuie luate în serios/la modul literal. Această formă de dezinformare poate fi ușor redistribuită sau distorsionată și poate ajunge să funcționeze în afara contextului său inițial, umoristic.

2. ASOCIEREA FALSĂ

Când titlurile, imaginile sau legendele nu reflectă conținutul.

Deși ne-am putem gândi că asocierile false, cum ar fi, de exemplu, titlurile clickbait, nu pot face rău, ci pot doar irita, într-o perspectivă mai largă, această practică poate submina încrederea în mass-media și poate promova polarizarea.

3. CONȚINUT ÎNȘELĂTOR

Utilizarea înșelătoare a informațiilor pentru a prezenta un subiect sau o persoană.

Este vorba despre decuparea fotografiilor sau alegerea selectivă a citatelor sau a statisticilor pentru a susține un anumit argument. Vedem frecvent acest tip de conținut manipulat fără să știm măcar despre el, deoarece identificarea acestuia necesită cunoștințe specifice, cercetare și verificarea surselor (de exemplu, sursa unui citat dintr-un anumit mesaj).

4. CONTEXT FALS

Când conținutul autentic este prezentat cu informații contextuale false.

O imagine redistribuită pentru a se potrivi cu un nou narativ ar fi un astfel de exemplu. Este o formă puternică de dezinformare, întrucât conținutul utilizat este autentic și nu poate fi negat, dar este prezentat într-un mod periculos pentru a susține o anumită opinie.

5. CONȚINUT MINCINOS

Când sunt imitate sursele autentice.

Această formă de dezinformare profită de încrederea pe care o puteți avea într-o anumită organizație, persoană, marcă etc. Multe încercări de phishing și smishing (phishing-ul telefoanelor mobile prin mesaje) sunt create astfel: se utilizează logo-ul sau numele unei mărci cunoscute pentru a crea impresia că primiți un conținut legitim. Și este suficient să nu fiți atenți sau să vă grăbiți pentru a cădea uneori victimă unor astfel de manipulări.

6. CONȚINUT MANIPULAT

Când informații sau imagini autentice sunt manipulate pentru a înșela.

De obicei, se referă la fotografii și videoclipuri care sunt modificate în așa fel încât să pară suficient de autentice, dar sensul general al conținutului real este diferit de cel prevăzut. Puteți vedea exemple de astfel de fotografii și videoclipuri analizate de unul dintre experții noștri, Dren Gerguri, PhD.

7. CONȚINUT INVENTAT

Noul conținut este 100% fals, conceput pentru a induce în eroare și a face rău.

Când conținutul este complet fals, singura limită este imaginația creatorului conținutului respectiv. Distincția dintre conținutul autentic și cel inventat este extrem de dificilă pentru ochiul liber. Dacă ați văzut „deepfake-uri”, care pot fi adesea clasificate drept „conținut inventat”, știți cât de profund ne afectează încrederea în mesajele pe care le vedem.

Dacă doriți să aflați mai multe despre dezinformare și despre ce puteți face când vă confruntați cu ea, înscrieți-vă la cursul nostru online gratuit, pe care îl puteți parcurge în ritmul propriu: „Combaterea dezinformării”. Cele numai 60 de minute pe care le veți petrece parcurgând cursul vă pot ajuta semnificativ să evaluați critic informațiile pe care le procesați în fiecare zi și să vă dezvoltați reziliența digitală!